Anemia feriprivă partea II-a

Anemia feriprivă și genetica
Carenta de fier poate duce la anemie feripriva care în timp a devenit o reală problemă chiar şi pentru ţările foarte dezvoltate. Un studiu efectuat de către Asociaţia Română de Pediatrie a cocluzionat că 49% dintre copii cu vârste cuprinse între 3 şi 6 ani prezintă carenţe de fier majore. Carenţa afectează producţia de hemoglobină (din globulele roşii), proteină responsabilă de transportul oxigenului către celule şi ţesuturi. Deci, în lipsa fierului, globulele roşii sunt mici şi puţine, iar celulele nu vor fi suficient oxigenate. Depistarea anemiei feriprive se poate face prin analiza unor markeri sanguini cum ar fi feritina, hepcidina sau transferina. Cu excepţia cazurilor grave, anemia feripriva poate fi tratată acasă.
Pe lângă deficitul alimentar mai multe gene pot determina carenta de fier, cum ar fi: TMPRSS6, TFR2.
Gena TMPRSS6 codifică pentru proteina matriptază-2, care afectează niveluri de hepcidină care ajută la reglarea echilibrului fierului. Această proteină face parte dintr-o cale de semnalizare care controlează nivelurile unei alte proteine numite hepcidină, care este un regulator cheie al echilibrului fierului în organism. Când nivelurile de fier din sânge sunt scăzute, această cale de semnalizare reduce producția de hepcidină, permițând ca mai mult fier din dietă să fie absorbit la nivel intestinal cât şi deblocarea din locurilor de depozitare (în special în ficat și splină) în sânge.
Mutațiile genei TMPRSS6 reduc foarte mult cantitatea de matriptază-2 funcțională, împiedicând controlul nivelurilor de hepcidină. Ca rezultat creşte activitatea hepcidinei fapt ce duce la blocarea absorbției fierului la nivel intestinal cât și eliberarea fierului din depozite. Atunci când nu este disponibil suficient fier în sânge, se produce mai puțină hemoglobină, iar celulele roșii din sânge nu pot transporta oxigenul către celulele și țesuturile corpului în mod eficient. Lipsa de oxigen provoacă semnele și simptomele anemiei.
Gena TFR2 oferă instrucțiuni pentru fabricarea unei proteine numite receptor de transferină 2. Funcția principală a acestei proteine este de a ajuta fierul să pătrundă în celulele hepatice (hepatocite). La suprafața hepatocitelor, receptorul se leagă de o proteină numită transferină, care transportă fierul prin sânge către țesuturile din tot corpul. Când transferrina se leagă de receptorul 2 al transferinei, fierul este permis să intre în celulă. În plus, receptorul transferinei 2 se poate lega de alte proteine pentru a ajuta la reglarea nivelurilor de stocare a fierului în organism prin controlul nivelurilor unei alte proteine numite hepcidina.
Alimente bogate în fier
Există 2 tipuri de fier în alimente: hem și non-hem . Fierul hemem, care se găsește în carne, păsări și fructe de mare, este absorbit mai eficient decât fierul non-hem, care se găsește în ouă și alimente vegetale .
Surse animale de fier. Cele mai importante surse de fier de origine animală includ:
carne roșie (vită, miel, vițel, porc). Cu cât carnea este mai roșie, cu atât este mai mare în fier
organe organice (ficat, rinichi, pate)
păsări de curte
pește sau crustacee (somon, sardine, ton)
ouă
Surse de fier pe bază de plante. Alimentele vegetale care conțin fier non-hem pot încă furniza o cantitate adecvată de fier pentru organism. Sursele bune includ:
nuci
fructe uscate
paste integrale și pâine
pâine fortificată cu fier și cereale pentru micul dejun
leguminoase (fasole amestecată, fasole la cuptor, linte, năut)
legume cu frunze verzi închise (spanac, sfeclă argintie, broccoli)
ovăz
tofu
De cât fier am nevoie?
Aportul zilnic recomandat (CZR) de fier depinde de vârsta și sexul dvs.:
Copii cu vârsta cuprinsă între 1-3 ani – 9 miligrame (mg)
Copii 4-8 – 10 mg
Băieți 9-13 – 8 mg
Băieți 14-18 – 11 mg
Fete 9-13 – 8 mg
Fete 14-18 – 15 mg
Bărbați cu vârsta peste 19 – 8 mg
Femei cu vârsta cuprinsă între 19 și 50 de ani — 18 mg
Femei 51+ — 8 mg
Femei gravide – 27 mg
Femeile care alăptează exclusiv — 9-10 mg
Femeile au nevoie de mai mult fier pentru a înlocui cantitatea pierdută în sânge în timpul menstruației . Până la menopauză, femeile au nevoie de aproximativ de două ori mai mult fier decât bărbații.
Cum să îmbunătățiți absorbția fierului din alimente? Modul în care pregătiți mâncarea și alimentele pe care le mâncați împreună pot afecta cât de mult fier absoarbe corpul dumneavoastră.
De exemplu, alimentele bogate în vitamina C , cum ar fi citricele, roșiile, fructele de pădure, kiwi, pepenii, legumele cu frunze verzi și ardeiul te pot ajuta să absorbi mai mult fier dacă le consumi în același timp cu alimentele bogate în fier. Adaugă-le crude în farfurie, bea suc de portocale sau ia un supliment de vitamina C.
Pe de altă parte, cafeaua, ceaiul și vinul roșu (atât alcoolic, cât și nealcoolic) pot reduce absorbția fierului. Alimentele bogate în calciu , suplimentele de calciu și unele alimente pe bază de soia pot, de asemenea, inhiba absorbția fierului. Este mai bine să bei cafea, ceai, vin roșu și lactate între mese.
Deficitul de fier apare atunci când nivelul de fier este prea scăzut, ceea ce poate duce la anemie . Dacă sunteți îngrijorat că aveți o deficiență de fier, medicul dumneavoastră vă poate prescrie câteva analize de sânge și vă poate sugera suplimente cu fier. Ar trebui să discutați întotdeauna cu medicul dumneavoastră înainte de a lua suplimente de fier.
Articolul are doar scop informativ și nu este destinat a fi utilizat ca diagnostic medical. Informațiile din acest articol nu sunt menite să trateze, diagnosticheze sau sa vindece afecțiuni sau boli. Este destinat numai în scopuri generale de sănătate și bunăstare.
Dacă aveți întrebări, doriti să vă programați la o consultație vă rugăm să ne contactați prin e-mail: contact@carminastroia.ro, telefonic 0749227579 sau prin formularul de contact disponibil pe site.
Dacă ești hotărât/ă să obțineți ajutor cu privire la sănătatea ta, contactați-ne astăzi pentru a programa o evaluare nutritionala.