Cafeina cu bune si rele

Cafeina este stimulentul cel mai consumat în lume și cafeaua reprezintă cea mai importantă sursă de cafeină, alături de ceai și ciocolată.
Un consum moderat de cafeină poate avea efecte benefice în timp ce consumul mare poate provoca în anumiţi indivizi anxietate, insomnie, dureri de cap, iritaţie gastrică.
Consumul excesiv poate avea efecte dăunătoare asupra oaselor deoarece împiedică absorbţia vitaminelor şi mineralelor, inclusiv a calciului. În literatura de specialitate există date privind interacţiunea cu receptorul vitaminei D (VDR) care ar putea influenţa efectul cafeinei asupra densităţii osoase.
Cercetările arată că abilitatea individuala de a metaboliza cafeina si sănătatea cardiovasculară depind de o variație a unei gene numită CYP1A2.

Gena CYP1A2 face parte din citocromul P450. Enzima produsă de această genă este responsabilă de metabolizarea a aproximativ 95% din întreaga cantitate de cafeina consumata si joacă un rol esential în detoxifierea de faza I de la nivel hepatic.
Ca în cazul tuturor genelor noastre, există două alele diferite, în acest caz A și C.
Alela A este asociată cu o activitate mai mare a enzimei CYP1A2, iar alela C este asociată cu activitate scăzută a enzimei. În ceea ce privește răspunsul la cafeină, genotipurile AA tind să metabolizeze cafeina mai rapid decât genotipurile AC și CC – ca rezultat genotipurile AA sunt numite „metabolizatori rapizi”, iar genotipurile AC și CC sunt clasificate ca „metabolizatori lenți”. Acest lucru poate fi important, deoarece cercetările au studiat efectele cofeinei asupra sănătății cardiovasculare și au constatat că efectul cofeinei diferă între genotipuri. Într-un studiu din 2006 s-a constatat că, dacă metabolizatorii lenți au avut mai mult de 3 cani de cafea pe zi, riscul lor de a suferi de un infarct miocardic (atac de cord) a fost mult mai mare. Cu toate acestea, acest efect nu a fost găsit în metabolizatorii rapizi. Același lucru este valabil și pentru hipertensiune; un studiu din 2009 a constatat că, cantități mai mari de cafeină (aproximativ 3 cani de cafea pe zi) au fost asociate cu un risc crescut de hipertensiune arterială dar numai în metabolizatorii lenți ai cafeinei.

Metabolizatorul rapid – cu un genotip „AA” este puțin probabil să fii agitat după ce ai băut cafea. De asemenea, vei putea benefici de cafeină ca stimulator al performanței atletice !

Metabolizatorul lent – genotip AC și CC. La consumul de cafeină poti deveni nervos/asă și anxios/oasă după ce consumi cafea sau alte produse care conțin cafeină.
De asemenea, este mai puțin probabil să beneficiezi de cafeină atunci când vine vorba de exerciții fizice – de fapt, poate chiar să iti reducă performanța atletică.
Persoanele cu acest genotip care beau 2-3 căni de cafea pe zi au un risc cu 72% mai mare de hipertensiune arterială decât metabolizatorii lenti care nu beau cafea. Cei care beau mai mult de 3 căni pe zi sunt de 3 ori mai predispuși să dezvolte hipertensiune arterială.

 Articolul are doar scop informativ și nu este destinat a fi utilizat ca diagnostic medical. Informațiile din acest articol nu sunt menite să trateze, diagnosticheze sau sa vindece afecțiuni sau boli. Este destinat numai în scopuri generale de sănătate și bunăstare.
Dacă aveți întrebări, doriti să vă programați la o consultație vă rugăm să ne contactați prin e-mail: contact@carminastroia.ro, telefonic 0749227579 sau prin formularul de contact disponibil pe site.
Dacă ești hotărât/ă să obțineți ajutor cu privire la sănătatea ta, contactați-ne astăzi pentru a programa o evaluare nutritionala.