Dieta pacienţilor diagnosticaţi cu deficit DAO

Tratamentul deficitului de DAO se bazează pe reducerea sau eliminarea alimentelor bogate în histamina, fie din cauza proceselor de deteriorare, precum carnea sau peştele, a proceselor de fermentaţie, precum brânza, fie din cauză că alimentele conţin în mod natural histamina, precum spanacul şi citricele, alimente care eliberează histamina, ca albuşul de ou sau laptele şi, în final, eliminarea consumului de alimente care pe lângă conţinutul de histamina, pot bloca prin alte ingrediente enzima DAO, precum băuturile alcoolice.
S-a demonstrat că o dietă în care aceste tipuri de alimente sunt eliminate ameliorează simptomele asociate cauzate de histamina.
Într-un studiu efectuat la pacienţi după o dietă fără histamina, s-a observat că a crescut nivelul DAO la 50% dintre cei care l-au urmat şi ca 79% au prezentat o îmbunătăţire a simptomelor asociate intolerantei la histamina.
În majoritatea cazurilor, deficitul DAO este dobândit ca urmare a unor afecţiuni gastrointestinale care scad producţia DAO sau a inhibării activităţii enzimatice prin consum de alcool şi diverse medicamente. Cu toate acestea, studii recente au evidenţiat o mare variabilitate individuală în expresia DAO la nivelul celulelor epiteliale intestinale şi diverse polimorfisme la nivelul genei DAO asociate cu afecţiuni gastrointestinale, care demonstrează existenţa unei predispoziţii genetice la un subgrup de pacienţi cu intoleranţă la histamină.
Pacienţii diagnosticaţi cu deficit DAO pot beneficia de o dietă corespunzătoare care elimină alimentele cu un conţinut ridicat în histamină. Deoarece alcoolul creşte permeabilitatea intestinală şi prin aceasta nivelul histaminei în organism, se vor evita băuturile alcoolice la masă. De asemenea unele medicamente facilitează o creştere a permeabilităţii intestinale.
Alimente cu un conţinut ridicat în histamină

Vinul şi alte băuturi alcoolice
Histamina apare şi în procesul de fermentaţie alcoolică. Bacterii acidifiante ca Pediococcus cerevisiae au fost identificate ca formatoare de histamină. Conţinutul în histamină este un criteriu de calitate al vinului. În general vinurile roşii au un conţinut ridicat în histamină. Pot fi întâlnite concentraţii de histamină de până la 3000 µg/l în vinurile care dau în mod caracteristic cefalee.
Conţinutul mediu în histamină:
Vin roşu: 60-3800 µg/l
Şampanie: cca 670 µg/l
Spumos: 15-80 µg/l
Vin dulce: 80-400 µg/l
Vin alb: 3-120 µg/l
Bere: 20-300 µg/l

Peşte
Categoriile de peşte după consumarea cărora apar adesea simptome de intoxicare aparţin familiei Scombridae (macrou). De aceea în literatura engleză cazurile de intoxicaţie sunt descrise sub numele de “scombroid poisoning”. Peştii din această familie (mai ales tonul şi macroul) au o cantitate mare de carne roşie cu un conţinut crescut de histamină. Dar şi la alte tipuri de peşte s-au măsurat cantităţi crescute de histamină: heringi, sardine şi sardele. Producţia de histamină este influenţată de temperatura la care este ţinut peştele până la pregătirea să culinară. În cazurile în care s-au găsit cantităţi mari de histamină în conservele de ton sau macrou afumat, cercetările au dovedit că peştele n-a fost transportat în condiţii de refrigerare corespunzătoare sau a fost depozitat inadecvat. În mod surprinzător s-au găsit cantităţi mai mari de histamină în marinată decât în carnea de peşte.
Ton: până la 8000 mg/kg
Macrou afumat: până la 788 mg/kg
Macrou (conservă): până la 15 mg/kg
Sardina: până la 1500 mg/kg
Sardele: până la 180 mg/kg
Hering: până la 12 mg/kg (mai ales marinat)

Lapte/brânză
În timp ce laptele crud şi cel de băut conţine cantităţi minime de histamină, unele sortimente de brânzeturi au niveluri ridicate. În general se consideră că nivelul de histamină creşte cu maturarea şi cu stocarea. Bacteriile incriminate sunt diverşi lactobacili şi streptococi.
Emmentaler: 10-500 mg/kg
Stilton (brânza cu muceagai albastru): cca 160 mg/kg
Gorgonzola: până la 160 mg/kg
Camembert: 10-300 mg/kg
Parmezan: 10-580 mg/kg

Carne/mezeluri
Conţinutul în amine biogene în preparatele de carne este foarte divers. Unele sortimente de cârnaţi pot conţine cantităţi relativ mari de histamină, în timp ce produsele proaspete abia dacă ating niveluri critice. Dar mai sunt şi alte amine biogene prezente în carne. Cercetările au arătat că diaminele cadaverina şi putresceina – ambele substraturi peste DAO sunt un indicator al prospeţimii cărnii.
Salam: până la 280 mg/kg
Carnaţi cervelat: până la 100 mg/kg
Jambon Westfal: 40-270 mg/kg

Alte alimente
Oţetul din vinul roşu conţine până la 4000 µg/l histamină. În cazul ciocolatei conţinutul oscilează între 5-100 mg/kg, după sortiment1.

Medicamente care eliberează histamina sau inhibă DAO
miorelaxante: pancuroniu, alcuroniu, D-tubocurarina
narcotice: tiopental
analgetice şi antiinflamatorii: acid acetilsalicilic, metamizol, antiinflamatorii nesteroidiene, opioide
anestezice locale: prilocaina
anti-hipertensive: verapamil, alprenolol, dihidralazina
antiaritmice: propafenona
diuretice: amilorid
antiemetice: metoclopramid
antibiotice: cefuroxime, cefotiam, isoniazid, pentamidin, clavulanic acid, chorochina
mucolitice: acetilcisteina, ambroxol
bronhodilatatoare: aminofilina
antagonişti de receptori H2: cimetidina
chimioterapice: ciclofosfamida
antidepresive: amitriptilina

        O dietă sănătoasă conţine cantităţi moderate de histamina. De aceea, exista anumite alimente (bogate în histamina), pe care pacientul trebuie să le evite, deoarece acestea pot declanşa reacţii inflamatorii şi alte simptome neplăcute în organism.

Pentru mai multe informații vă recomand un test genetic de microbiota și regim igieno-ditetic după rezultatele testului, sau pachetul autoimun, care cuprinde: test genetic microbiota, test genetic cu 77 markeri genetici – cel mai bine vândut la nivel naţional și dieta genetică CADOU!