fbpx

Dilema vieții moderne

Dilema vieții moderne

Dilema vietii moderne: Este mai bine să… fii omnivor sau mai bine… vegan?

Alegerea dintre a consuma carne și a adopta un stil de viață vegan depinde de numeroși factori, inclusiv preferințe personale, valori etice, sănătate individuală și impactul asupra mediului. Iată câteva argumente pentru ambele opțiuni:

Argumente pentru consumul de carne:
Valoare nutritivă: Carnea furnizează o sursă bogată de proteine, fier și vitamine, cum ar fi B12.
Gust și tradiție: Mulți oameni apreciază gustul cărnii și au legături culturale și tradiționale strânse cu consumul acesteia.
Sănătatea: Pentru unele persoane, consumul moderat de carne poate face parte dintr-o dietă echilibrată și sănătoasă.

Argumente pentru veganism:
Etică și bunăstare animală: Mulți vegani aleg acest stil de viață din considerații etice, evitând să contribuie la suferința animalelor.
Impactul asupra mediului: Producția de carne poate avea un impact semnificativ asupra mediului, inclusiv defrișarea pădurilor, consumul excesiv de apă și emisiile de gaze cu efect de seră.
Sănătatea: O dietă vegană bine echilibrată poate oferi toate nutrienții necesari și poate contribui la prevenirea anumitor boli cronice.

Ambele părți spun că abordarea lor este mai sănătoasă.
Ce spune știința?
Dieta pe bază de plante : Unii definesc acest lucru drept „numai plante”. Dar definiția noastră este mai largă. Pentru noi, dietele pe bază de plante constau în principal din plante: legume, fructe, fasole/leguminoase, cereale integrale, nuci și semințe. Cu alte cuvinte, dacă consumați mai ales plante cu unele proteine ​​de origine animală, Precision Nutrition vă va considera totuși un consumator de plante.

Dieta pe bază de plante cu hrană integrală : un tip de dietă pe bază de plante care pune accent pe alimente integrale, minim procesate.
Dieta pe bază de plante/numai plante : aceste modele de alimentație includ numai alimente din regnul plante/ciuperci, fără produse de origine animală. Consumatorii pe bază de plante nu consumă carne sau produse din carne, lactate sau ouă. Unii nu consumă deloc subproduse animale, inclusiv miere.
Dieta vegană : un tip de dietă strictă, pe bază de plante, care tinde să includă alegeri mai largi ale stilului de viață, cum ar fi să nu purtați blană sau piele. Veganii încearcă adesea să evite acțiunile care aduc rău sau suferință animalelor.
Dieta vegetariană : „Vegetarian” este un termen umbrelă care include dietele numai pe bază de plante (pe bază de plante / numai pe bază de plante / vegan), precum și alte câteva modele de alimentație pe bază de plante:
Vegetarienii lacto-ovo consumă lactate și ouă.
Vegetarienii pesco-pollo mănâncă pește, crustacee și pui.
Pescatarii mănâncă pește și crustacee.
Flexitarienii mănâncă mai ales alimente vegetale, precum și ocazional, porții mici de carne. Un auto-descris flexitarian caută să scadă consumul de carne fără a-l elimina complet.

Omnivor : cineva care consumă un amestec de animale și plante.
Beneficiile pentru sănătate ale dietelor vegetariene vs. omnivore
Mulți oameni presupun că unul dintre marile beneficii ale dietelor bazate pe plante este următorul: reduc riscul de îmbolnăvire.
Și o serie de studii susțin acest lucru.
De exemplu, când cercetătorii din Belgia au întrebat aproape 1500 de vegani, vegetarieni, semi-vegetarieni, pescatarii și omnivori despre aportul lor alimentar, au descoperit că cei care mănâncă pe deplin pe bază de plante au obținut cel mai mare scor la Indexul Alimentației Sanatoase, care este o măsură a calității dietei. .
Omnivor (persoanele care mănâncă cel puțin carne) au avut cel mai mic scor la Indexul Alimentației sănătoase, iar celelalte grupuri au avut un punctaj undeva la mijloc. Consumatorii de carne au avut, de asemenea, mai multe șanse decât alte grupuri de a fi supraponderali sau obezi.
Alte cercetări au legat, de asemenea, dietele vegetariene cu indicatori mai buni de sănătate, variind de la tensiunea arterială la circumferința taliei.
Deci, cazul este închis? Ar trebui să încetăm cu toții să mâncăm fripturi, să bem latte și să facem omlete?
Nu neaparat.
Asta pentru că modelul tău alimentar general contează mult mai mult decât orice aliment.

Mâncați o dietă bogată în următoarele alimente și grupuri de alimente și probabil că nu contează atât de mult dacă includeți sau excludeți produsele de origine animală:
alimente integrale minim procesate
fructe si legume
alimente bogate în proteine ​​(de la plante sau animale)
cereale integrale, fasole și leguminoase și/sau tuberculi cu amidon (pentru persoanele care consumă carbohidrați cu amidon)
nuci, semințe, avocado, ulei de măsline extravirgin și alte grăsimi sănătoase (pentru persoanele care consumă grăsimi adăugate).

Dintre alimentele pe care tocmai le-am menționat, majoritatea oamenilor – și vorbim de peste 90 la sută – nu consumă suficient dintr-o categorie în special: fructe și legume. Potrivit Centrului pentru Controlul Bolilor , mai puțin de 10% dintre oameni mănâncă 1,5 până la 2 căni de fructe și 2 până la 3 căni de legume pe zi.
În plus, alte cercetări au descoperit că alimentele ultraprocesate (cum ar fi chipsuri, înghețată, sifon, etc.) reprezintă acum aproape 60% din toate caloriile consumate în Europa.
Cei care mănâncă doar alimente pe bază de plante au un scor mai mare la Indicele de alimentație sănătoasă nu pentru că renunță la carne, ci mai degrabă pentru că mănâncă alimente vegetale integrale procesate minim, cum ar fi legume, fructe, fasole, nuci și semințe.
Deoarece este nevoie de muncă – citirea etichetelor, pregătirea alimentelor, examinarea meniului – pentru a urma acest stil de alimentație, ei pot fi, de asemenea, mai conștienți de aportul lor alimentar, ceea ce duce la alegeri mai sănătoase. (De asemenea, cei care mănâncă pe bază de plante tind să doarmă mai mult și să se uite mai puțin la televizor, ceea ce poate, de asemenea, să îmbunătățească sănătatea.)
Și cei care mănâncă carne au un scor mai mic nu pentru că mănâncă carne, ci din cauza unui aport scăzut de alimente întregi, cum ar fi pește și fructe de mare, fructe, fasole, nuci și semințe. De asemenea, au un aport mai mare de cereale rafinate și sodiu – două cuvinte care descriu de obicei alimentele foarte procesate.
Alte cercetări arată că cei care mănâncă carne tind să bea și să fumeze mai mult decât cei care mănâncă plante.
Cu alte cuvinte, carnea poate să nu fie problema. O dietă încărcată cu „alimente” foarte procesate și practic lipsită de alimente integrale, vegetale, pe de altă parte, este o problemă, indiferent dacă persoana care urmează acea dietă nu mănâncă carne, puțină carne sau multă carne.
Este important să ții cont de propriile tale valori, nevoi nutriționale și starea de sănătate. Unele persoane aleg să adopte un stil de viață flexitarian, reducând consumul de carne fără a o elimina complet. Înainte de a lua o decizie, este întotdeauna recomandat să consulți un profesionist în domeniul nutriției pentru a te asigura că obții toți nutrienții de care ai nevoie.

Articolul are doar scop informativ și nu este destinat a fi utilizat ca diagnostic medical. Informațiile din acest articol nu sunt menite să trateze, diagnosticheze sau sa vindece afecțiuni sau boli. Este destinat numai în scopuri generale de sănătate și bunăstare.
Dacă aveți întrebări, doriti să vă programați la o consultație vă rugăm să ne contactați prin e-mail: contact@carminastroia.ro, telefonic 0749227579 sau prin formularul de contact disponibil pe site.
Dacă ești hotărât/ă să obțineți ajutor cu privire la sănătatea ta, contactați-ne astăzi pentru a programa o evaluare nutritionala.